Orice politician român ştie că scandalurile, ale cărui protagonist de nefericită conjunctură devine, nu au cum să îl sâcâie mai mult de câteva zilişoare pe care le va trece în răbojul puţinelor lui zile nefaste. Tot ceea ce are de făcut este să mimeze o detaşată nevinovăţie şi să îşi colporteze inepţiile şi slănina corporală dintr-un studio de televiziune într-altul, în speranţa, deloc deşartă, că va apărea un alt eveniment de importanţă crucială pentru plebea stupidă, aşa încât, aceasta, ca un suflet imens, naiv şi... deplin retardat, să-şi comute interesul imbeciloid către acest din urmă obiect...
Citiţi textul integral aici!...
